Electrometrie

Determinarea rezistivităţii aparente a unei succesiuni de strate sau pachete de roci din subsol prin metoda Sondajului electric vertical (SEV).

Se măsoară rezistivitatea aparentă a unei succesiuni de strate sau pachete de roci din subsol folosind un dispozitiv cvadripolar cu două prize de curent AB prin care se introduce în sol un curent de intensitate cunoscută şi două prize MN pentru măsurarea diferenţei de potenţial asociată acestui curent.
Acest dispozitiv cvadripolar AMNB are diferite configuraţii variate, necesare pentru înlaturarea diferiţilor factori ce influenţează distributia curentului (neomogenităţile subsolului, umiditatea, relieful, etc) care se reflectă în mărimea şi modul de variaţie a rezistivităţii măsurate.
Se construiesc hărţi şi secţiuni de rezistivitate la care se folosesc metode de interpolare a izoliniilor cuprinse intr-un program performant de prelucrare si redactare de hărţi si secţiuni verticale.

Anomaliile gravimetrice cartate la suprafaţă (mesajul detectat) sînt legate de cauzele lor necunoscute din subsol, cărora se încearcă să li se determine cît mai mulţi parametri de definire geometrică şi fizico-geologică (descifrarea mesajului).
Metoda gravimetrică este folositoare când formaţiunile de interes au densităţi ce sunt apreciabil diferite de cele ale formaţiunilor înconjurătoare. Este un mijloc eficace de a carta bazine sedimentare unde rocile bazale au o densitate semnificativ mai mare decât sedimentele.
Interpretarea fizică sau analiza cantitativă a datelor gravimetrice şi interpretarea lor geologică duc astfel la valorificarea finală, din punctul de vedere al cunoaşterii şi înţelegerii structurii subsolului, a rezultatelor studiului anomaliilor regionale-locale ale cîmpului gravităţii.

Aplicarea unui cîmp magnetic auxiliar intens, cu aproximativ două ordine de mărime mai puternic decît cel al Pămîntului, şi de direcţie transversală faţă de a acestuia, nucleele posedînd un moment magnetic ale unor atomi — în metrologia geomagnetică este vorba, în mod curent, de hidrogen, al cărui nucleu este chiar protonul, de unde termenul de precesie (sau rezonanţă) protonică, frecvent folosit în acest domeniu — sînt orientate cu axele lor magnetice după această direcţie, impusă de câmpul auxiliar (câmp de polarizare). Cînd se suprimă acest câmp, micii magneţi reprezentaţi de nucleele cu moment magnetic (în cazul hidrogenului: protonii) rămîn sub influenţa exclusivă a cîmpului geomagnetic, spre a cărui orientare tind. Revenirea de la direcţia cîmpului magnetic de polarizare la aceea a cîmpului geomagnetic are loc printr-o mişcare de precesie, a cărei frecvenţă este proporţională cu intensitatea acestuia. Astfel, determinarea frecvenţei de precesie şi cunoaşterea constantei de proporţionalitate, furnizată de fizică, asigură determinarea intensităţii totale a cîmpului geomagnetic.